Alandala

Cand iti piere chefu’, pas de indrazneste sa mai faci ceva!  E ca si cum ai incerca sa centrezi in careu si apoi sa fugi sa dai cu capu’.  Ceea ce, sa recunoastem, e imposibil.  O stare  consecvent-natanga, imi da tarcoale de ceva timp. Asociata cu vremea bezmetica si alandala ce se-ntampla, e suficient.  Mai mult decat suficient.  Caz in care, nu stiu ce caut aici.  Pe asa zis-ul meu..blog.  Oricum, nu voi reusi decat sa ma irit suficient.  Sa ma enervez succesiv.  Mai mult decat m-a enervat faptul ca..”are sau nu are Mircea Badea patratzele”..?  Da, cum am scris: cu tz.  Asa vrea muschii mei. Sau, mai mult decat ma roade la stomac a zecea candidatura si reanscaunare a lu’ tartoru’ Base.  Ca de cand ma stiu copil, numa’ de “escu” am avut parte.  Inca un motiv suficient sa-mi dau un sut in cur si sa ies naibii de aici, ca incep sa-mi vina idei cretine.  Si dintr-o eroare de greseala, s-ar putea sa intre cineva, la fel de plictisit ca mine, pe acest…jurnal.  De-i zice nationalist-romaneste BLOG.  E trendy asa. Amice care-mi dai ghes sa caligrafiez pe blog, zic sa te abtii. Cat poti. Lasa-ma-n durerea mea. Ca nu ma duce penitza. To’ cu “tz”. Capu’, nici atata. Fa efort sustinut si intelege.  O sa sterg intr-0 buna zi acest blog.  Nu-i vad rostu’.  Cum nu mi-l gasesc nici io. Poate anu’ care vine.  Asa cum o veni. Pana atunci… bucurii, succese, impliniri. Era sa scriu succesuri. Nu voi intelege niciodata de ce nu am cedat impulsului.